O zi pe Valea Loarei

Aşa cum se spune despre Olanda că este ţara lalelelor, despre Austria că este ţara valsului, şi despre Franţa se spune că este ţara castelelor. Bineînţeles, castele există peste tot în Europa, însă niciuna dintre ţările europene nu se poate lăuda cu o aşa concentraţie de palate şi castele, cum este Valea Loarei.

Nu pot să mă abţin să nu spun că orice tur al Franţei sau vizită la Paris trebuie să includă neapărat o vizită pe Valea Loarei. Bogăţia acestei văi frumoase a fost odinioară accesibilă doar unor privilegiaţi, astăzi domeniile private pot fi vizitate de oricine. Aşa că după câteva zile de cutreierat prin Paris, a venit şi ziua mult aşteptată - vizitarea castelelor de pe Valea Loarei: Chambord, Blois, Amboise şi Chenonceaux.

Primul popas a fost la castelul Chambord construit pentru Francisc I, care este cel mai mare dintre toate castelele de la Valea Loarei şi un superb exemplu de arhitectură renascentistă. Nu poţi să nu rămâi mult când îl vezi pentru prima oară. Este considerat cel mai frumos castel de aici, impresionând în egală măsură prin eleganţă şi prin dimensiuni. Glasul mi-a revenit, însă senzaţia de la început m-a însoţit şi în continuare pe măsură ce îl vizitam. Castelul Chambord are o arhitectură care i-a atras faima de castel al tuturor exceselor: 156 de metri lungime, 56 de metri înălţime, 86 de scări, 365 de şeminee ( câte unul pentru fiecare zi a anului ) şi 440 de camere. Totuşi, în ciuda dimensiunilor sale colosale, silueta castelului continuă să ne seducă prin graţia şi echilibrul său. Aici orice poză faci, devine instant genul de poză care îţi rămâne lipită de desktop pentru mult timp.

Castelul a fost conceput sub forma unei cruci, corpul central având de-o parte şi de alta patru turnuri unite printr-o curte interioară. Există şi o faimoasă scară în dublă spirală care a fost concepută în aşa fel încât două persoane care urcă şi coboară să se poată vedea, dar să nu se poată întâlni decât la cele două  capete.

 Călătoria a continuat cu vizitarea orăşelului Blois, un oraş încărcat de istorie. În lumina limpede a zilei, Blois este un loc plăcut şi însorit. Familia regală a Franţei obişnuia să petreacă din când în când timpul la Blois. Castelul Blois reuneşte în jurul aceleaşi curţi patru aripi care simbolizează patru epoci şi patru stiluri diferite: gotic, flamboiant, renascentist şi clasic. Aici am putut admira faimoasa scară în spirală, construită într-un turn cu o deschidere amplă, o adevarată operă de artă pentru care castelul este bine cunoscut.

Flamboiant

Renascentist

Clasic

Gotic

Următoarea ţintă a călătoriei pe Valea Loarei a fost Amboise, un orasel mic, aproape un sat cuibărit în jurul impozantului castel. Aici valurile de turişti din toată lumea se inghesuie să vadă nu doar castelul impresionant cât mai ales capela St. Hubert, unde este înmormântat Leonardo da Vinci. Cu o istorie bogată castelul Amboise, înainte de a aparţine tronului francez a fost în proprietatea conţilor de Anjou şi Berry. Aici, Carol al VIII-lea a murit în urma unei comoţii cerebrale suferite din cauza trecerii peste pragul unei uşi scunde. De atunci vizitatorii iau aminte - şi se apleacă.

Capela St. Hubert

De pe terasa acestui castel, te poţi bucura de priveliştea Văii Loarei.

După ce am părăsit malurile Loarei şi am urmărit afluentul ei – Cher, am ajuns la castelul Chenonceaux, cea mai elegantă dintre toate bijuteriile Văii Loarei. Întamplarea a făcut ca ultimul castel la care am poposit să rămână şi preferatul meu. Până să ajungem la curtea din faţa castelului, am străbătut o alee lungă încadrata de arbori. Apoi , primul lucru care mi-a luat ochii a fost arhitectura deosebită a acestui castel, care este construit efectiv peste râul Cher. Sub forma unui pod cu arcade castelul se sprijină pe pilonii fixaţi în albia fluviului. Interiorul este la fel de impresionant dar şi grădinile care însumează 70 de ha, nu te pot lăsa indiferent. De o parte şi de alta a castelului, Diane de Poitier şi Caterina de Medici, au construit două grădini geometrice şi simetrice extraordinare.

Aceasta a fost incursiunea noastra în fascinanta lume a castelelor, care domină malurile râurilor şi afluenţii săi, ca nişte bijuterii. Multe alte castele mai mici te “cheamă” din toate părţile, astfel încât să îţi doreşti să te reîntorci pe aceste ţinuturi fermecate.