La pas prin Strasbourg

L-am văzut o singură dată, dar a fost suficient ca să-mi doresc să-l revăd iar şi iar. Şi asta pentru că Strasbourg este un oraş deosebit din toate punctele de vedere. Prietenii îmi spuneau că Strasbourg este cel mai frumos oraş din Franţa, rivalizând cu Parisul, şi unul dintre cele mai frumoase din Europa. Recunosc, am avut ceva îndoieli cu privire la acest aspect, însă odată ce am ajuns să-i descopăr fiecare colţişor cu pasul şi ochiul turistului curios, m-am convins! Strasbourg chiar este un oraş cu un farmec şi o frumuseţe aparte!

Am ajuns undeva pe la orele amiezii, atunci când pe străzile primitoare turiştii vuiau, iar de pe nelipsitele terase se auzea zumzetul alsacienilor înveseliţi după câteva pahare cu vin.  

Există trei variante de a vizita Strasbourgul. La picior, cu vaporul  sau  cu bicicleta. Îmi surâdea varianta pe apă, prin intermediul vaporaşului, care pornea din dreptul palatului Rohan şi care te purta timp de o oră, de-a lungul râului III, înconjurând centru vechi  şi ajungând până în zona instituţiilor europene. Dar cum vroiam să vizitez catedrala, această variantă a picat din start. O modalitate rapidă de a parcurge oraşul era cu bicicleta, existând  şi culoare speciale pentru biciclişti. E adevărat, era o altă alegere tentantă însă din nou se ivea o problemă -  nu puteam fotografia din mers. Aşa că am ales varianta per pedes cea mai eficientă din toate punctele de vedere, mai ales pentru că Strasbourg poate fi “bătut” cu piciorul în doar câteva ore.

 Prima incursiune a fost în aşa numitul “ cartier european “, acolo unde clădirile futuriste îţi încântă ochiul. Aici am admirat şi fotografiat  toate instituţiile europene : Palatul Parlamentului, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului, Consiliul Europei  şi altele. Practic oraşul francez este cunoscut mai ales pentru aceste clădiri. Apoi am poposit puţin în frumosul Parc de l’Orangerie, situat în vecinătatea Consiliului Europei şi al Parlamentului European. Aici am întâlnit mulţi experţi la patru ace care profitau de pauzele de masă, ieşind să se relaxeze şi să savureze liniştea acestui oraş. 

Strasbourg este însă şi o superbă lecţie de istorie a arhitecturii. Stilurile arhitectonice sunt felurite, de la gotic la renascentist si de la baroc la art nouveau. Clădirile europene din nord-estul oraşului nu fac în nici un fel notă discordantă cu arhitectura tradiţională din centrul Strasbourgului sau din celebru cartier Petite France, din sud-vest. Strasbourg este o îmbinare plăcută între alb şi negru, între casele pline de flori minunate, cochete şi discrete pe de o parte şi reprezentanţe de ambasade şi consulate reci şi impunătoare pe de altă parte.

După ce am vizitat partea modernă a oraşului,  paşii ne-au purtat spre celebrul cartier La Petite France sau "cartierul de pe apă", aşa cum îl numesc francezii; situat în zona Grand Ile, locaţie care face parte din Patrimoniul Mondial UNESCO din 1988. În mare parte, cartierul este circulat doar cu bicicleta sau pe jos, dar este legat de oraş prin numeroasele poduri.  La Petite France este bijuteria Strasborgului şi centru istoric al oraşului, foarte bine conservat,  casele din lemn păstrând şi acum arhitectura secolelor XVI-XVII. Aici am fost întâmpinaţi de  atmosfera boemă cu influenţe franceze şi germane, de zâmbetul localnicilor dar şi de muzica orchestrelor care răsuna de pe fiecare terasă. 

De aici uliţele pietruite converg spre Catedrala Notre Dame, un obiectiv  obligatoriu de vizitat. Clădirea din piatră rozalie stropită cu crem este ca o uriaşă prăjitură de marmură. În secolul al XV-lea , când a fost terminată, clopotniţa de 142 m era cea mai înaltă din Europa. A fost modificată neîncetat în timpul construcţiei, exteriorul păstrând şi astăzi turnuleţe dantelate şi nenumărate statui. Interiorul catedralei se află la înalţimea aşteptărilor, întregind exteriorul gotic.

În interior, una dintre atracţiile sale turistice este ceasul astronomic, construit în anul 1547 de către un grup de maeştri ceasornicari elveţieni. Acesta uimeşte şi astăzi prin mecanismul său complex, de calculare a eclipsei solare, a momentelor zilnice de răsărit şi de apus ale soarelui pentru o perioadă practic”infinită”.  Când bate ora 12:30, figurinele metalice reprezentându-i pe cei 12 apostoli, trec pe rând, prin faţa lui Iisus oferind un adevărat spectacol. Potrivit unei legende, autoritaţile locale din Strasbourg au ordonat ca odată cu terminarea lucrării, constructorul ceasului astronomic să fie orbit, pentru a nu mai putea face vreodată ceva asemanator!

Ştim cu toţii că Strasbourg a trecut de mai multe ori din mâinile francezilor în cele ale germanilor şi invers. În cursul istoriei, ultima “mutaţie”a avut loc la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, atunci cand s-a întors la francezi. Practic oraşul este separat de Germania de un  pod, de aceia Strasbourg păstrează şi acum acel amestec franco - german care l-a consacrat.

Trebuie să recunosc că în colţul  alsacian al Franţei am uitat de mine şi mi-am dorit să o ţin numai într-o vacanţă. Este oraşul în care îşi vor găsi locul şi iubitorii de cultură, şi cei care adoră distracţia şi în special pasionaţii de plimbări în aer liber Aşa că, dacă doriţi să vă simţiţi latineşte şi să fiţi trataţi nemţeşte, vizitaţi fermecătorul Strasbourg. Un oraş unde binecunoscuta eficienţă şi energie a germanilor se îmbină perfect cu spiritul sofisticat şi bucuria de a trăi a romanticilor francezi.