" Lumea este ca o carte, iar cel ce nu călătoreşte citeşte doar o pagină..." - Sf. Augustin
"Suntem cu toţii pelerini în această călătorie, doar că unii dintre noi au hărţi mai bune" - Nellson R. DeMille.

sâmbătă, 8 aprilie 2017

Innsbruck, fotogenica capitală a Tirol-ului

Tirol nu este doar locul unde iarna schiorii îşi lasă urmele ci şi una dintre regiunile de top din Europa. Piscurile abrupte şi staţiunile de schi din această provincie vestică a Austriei atrag milioane de vizitatori în fiecare iarnă, însă, eu vă recomand să vă bucuraţi de peisaje minunate, în special în lunile de vară, atunci când totul prinde farmec şi culoare datorită exploziei de flori sălbatice.
După o lungă şi frumoasă călătorie prin Elveţia ne îndreptăm spre locul de cazare străbătând minunata regiune alpină a Austriei, Tiroul de Vest. Lanţurile muntoase Lechquellen şi Lechtal din Alpii Calcaroşi de Nord, aflaţi la graniţa dintre provinciile Tirol şi Voralberg, ni se derulează în faţa ochilor. Drumurile impecabile şerpuiesc prin munţi, la altitudini ameţitoare, trecând treptat pe lângă sate somnoroase, precum St. Anton am Arlberg, St. Christophe am Arlberg sau St. Iakob. La orele serii aceste mici localităţi cuibărite în munţi arată spectaculos cu turnurile bisericilor ce luminează de pe fiecare colină.
Schiorii au adus renume mondial Arlberg-ului, care a fost odinioară doar un munte cu versanţi acoperiţi de pini. Azi, este un uriaş paradis pentru sporturile de iarnă dar şi pentru iubitorii de drumeţii. Bucuria turiştilor a fost, până în anii 70, nefericirea şoferului. Iarna, Trecătoarea Arlberg, situată la o altitudine de 1795 m, a fost deseori închisă, din cauza troienelor de zăpadă şi a pericolului avalanşelor. Doar din 1978, drumul prin tunel a făcut posibilă circulaţia pe tot parcursul anului. Acum, turiştii care aleg să călătorească cu maşina se pot bucura în linişte de vastele pajişti alpine, cât şi de tunelurile şi galeriile avalanşelor de pe Drumul Flexen. Se mai pot bucura şi de priveliştile uimitoare din liniştitul sat Seefeld  sau din sătucul plin de viaţă Axams
Ne-am cazat în Seefeld Tirol, o localitate din districtul Innsbruck, regiunea Tirol, pe un însorit platou cocoţat la 1180 metri altitudine. Seefeld este o localitate tipic austriacă unde putem descoperi şi admira case tradiţionale din lemn împodobite cu o multitudine de flori colorate dar şi pajişti întinse care vă taie respiraţia. Dacă doriţi să aveţi parte de o experienţă austriacă alpină atunci localitatea Seefeld este locul potrivit. Se află la o aruncătură de băt de capitala Tirolului, Innsbruck, adică aproximativ 27 de km, şi este renumită pentru faptul că a găzduit Jocurile Olimpice de Iarnă în anii 1964 şi 1976.
După o noapte liniştită la Kronen Hotel şi o plimbare la orele dimineţii printr-un peisaj de poveste, plecăm spre Innsbruck, capitala Tirol-ului, care conform unui cântec popular,  este un "frumos oraş alpin".  Dacă vă limitaţi atenţia la localizarea lui uluitoare, înconjurat de munţi, şi la medievalul Centru Vechi, descrierea este mai mult decât perfectă.
Aşezat în mijlocul unora dintre cele mai spectaculoase peisaje din Austria, în valea Inn-ului, Innsbruck este centrul celei mai mari comunităţi pentru drumeţii din ţară. Aici veţi găsi un club naţional de drumeţii, o şcoală alpină şi o serie uluitoare de programe pentru turişti, utile şi bine organizate. Oraşul are aproximativ 120 000 de locuitori şi este al cincilea cel mai mare oraş al Austriei.
Acum, ca şi în timpul domniei împăratului Maximilian şi a împărătesei Maria Tereza, lanţul de piscuri dimprejur ne asigură că nimic nu s-a schimbat prea mult: oraşul este limitat la nord de Lanţul Karwendel, înălţându-se la mai mult de 2000 m deasupra oraşului, şi la sud de Patscherkofel şi Nockspietze. Şi dacă v-aţi întrebat de unde vine numele oraşului, ei bine, Innsbruck poartă numele unui pod şi este rezultat din combinarea cuvintelor "Inn" şi "Brucke", în traducere "Podul Innului".
Maximilian I a fost cel care a remarcat pentru prima dată farmecul nesfârşit al acestui oraş, cuibărit între munţi. Deşi reşedinţa ramurii tiroleze a Habsburgilor a fost mutată din Merano pe râul Inn, încă din 1420, Maximilian a fost primul monarh care şi-a instalat Curtea aici, când a urcat la tron, în 1493.  Maria Tereza a adus şi ea în Innsbruck splendoarea vieţii de la Curte. Ea şi-a extins vechea reşedinţă regală şi a comandat ridicarea Arcului de Triumf, pentru a marca căsătoria fiului ei.
Ne îndreptăm spre Centrul Vechi, străbătând parcul Hofgarten ce se întinde pe o suprafaţă de 10 ha la graniţa dintre Hofburg, Kongresshaus şi Teatrul de Stat din Tirol. La capătul străzii Rennweg Strasse se află Palatul Imperial, cunoscut în rândul localnicilor sub denumirea Hofburg, care pune în evidenţă simbioza perfectă dintre stilurile baroc şi rococo. A fost extins în timpul domniei Mariei Tereza după proiectele lui Johann Martin Gumpp şi Konstantin Johann Walter. Palatul Imperial deţine o sală gigant - Riesensaal ( Sala Uriaşului), lungă de peste 30 m care este una dintre principalele atracţii. Pereţii ei sunt încărcaţi cu structuri, finisate în marmură. Peste drum de Palat se află Landestheater - Teatrul de Stat, o clădire mai puţin impunătoare; iar vis a vis de colţul sudic al Hofburg-ului, Hofkirche, construită în stil gotic târziu. Biserica a fost proiectată pentru a adăposti mormântul împăratului Maximilian I unde acesta şi-a făcut la comandă propriul lui mausoleu.












   Centrul în stil gotic târziu al Innsbruck-ului s-a păstrat aproape intact. Turiştii pot explora uşor zona compactă dintre râul Inn şi Maria - Theresienstrasse la pas, aşa cum am făcut şi noi.  Însă, pentru a ajunge de la Hofburg la Acoperişul de Aur, următorul nostru obiectiv turistic, trebuie să străbatem strada Hofgasse, de fapt o alee medievală îngustă, decorată cu multe clădiri specifice centrului vechi din Innsbruck.  Casele sunt vopsite în diferite culori de la gri, verde, galben la portocaliu şi roşu. La parterul caselor sunt diverse magazine cu suveniruri. Trebuie să vă spun că această stradă este preferata turiştilor pentru că este un loc excelent destinată shoppingu-lui. Această vestită stradă găzduieşte nenumărate buticuri cochete cu suveniruri şi magazinele unor designeri celebri. Aici am găsit cele mai interesante suveniruri, de la păpuşi tiroleze la pălării tiroleze, de la clasicii magneţi de frigider la globuri de Crăciun pictate manual, de la ceasuri cu cuc lucrate manual la porturi populare. Turiştii mai pot însă cumpăra diverse produse de patiserie precum tarte de mere, ştrudel cu mere sau cu mac




























La capătul străzii Hofgasse, înconjurat de arcade, în faţa îşi etalează splendoarea celebrului Goldenes Dachl ( Acoperişul de Aur), oferind o incursiune în intimitatea ce trebuie să fi caracterizat viaţa la Curte. Acest balcon magnific a fost construit pentru a fi o scenă pe măsura familiei conducătoare, de unde să vadă şi să fie văzuţi. De aici împăratul Maximilian I putea urmări viaţa stradală din principala piaţă a Innsbruck-ului.
Celebrul Acoperiş de Aur de pe Herzog Friedrich Strasse  
A fost ridicat din ordinul împăratului Maximilian I şi terminat în 1500. Balustrada secţiunii de sus, care iese puţin în afară, este decorată în faţă şi pe margini cu reliefuri gravate. Cele două secţiuni de mijloc îl reprezintă pe Maximilian cu cele două soţii ale lui, Maria de Burgundia şi Maria Bianca Sforza, şi pe Maximilian cu cancelarul şi bufonul lui. Celălalte picturi îi înfăţişează pe dansatorii Morris. Structura a fost proiectată de Nikolaus Turing, tatăl, arhitectul curţii din Innsbruck. Lui i se datorează balconul, care a fost acoperit cu 2657 de plăcuţe, de cupru, placate cu aur. Această clădire cu patru etaje, cu ferestrele decorate cu obloane din lemn şi tradiţionalele muşcate căzătoare la ferestre, este fără îndoială cea mai populară atracţie din Innsbruck. În 1996 a fost stabilit în clădire Muzeul Maximilianeum, care a fost redeschis în 2007, după lucrări de extindere şi renovare, ca Museum Goldenes Dachl. În clădire se mai află şi Arhivele oraşului Innsbruck. Acoperişul Auriu a dat numele Concursului Internaţional Golden Roof, o competiţie de atletism care are loc în fiecare an în faţa clădiii.
Tot aici, pe strada Herzog Friedrich, artera principală pietonală a oraşului vechi, se pot admira clădiri în stil baroc şi rococo, clădiri deosebite ca arhitectură care păstrează farmecul medieval al oraşului. Una dintre acestea care pur şi simplu îţi ia ochii este  Holblinghaus, vechia primărie gotică, aflată vis a vis de Acoperişul de Aur, o clădire în stil gotic târziu, căreia i-a fost adăugată o faţadă rococo, în secolul al XVIII-lea, de către Anton Gigl. Ramele geamurilor sunt vopsite în culori pastel şi decorate cu mare măiestrie.




















Adevărul este că multe clădiri de pe această stradă merită văzute îndeaproape, însă eu mai menţionez doar una, construită între anii 1442-1450.  Este vorba de Stadtturm - Turnul oraşului denumit şi Rathausturm - Turnul Primăriei, închis într-un rând de case construite în stil gotic. Din clădirea vechii primării se ajunge la platforma de observaţie aflată la 31 de metri altitudine, înălţimea totală a turnului fiind de 51 de metri.




















Partea de sus a turnului, iniţial în stil gotic, a fost reconstruită în 1560 de meşterul constructor al oraşului Caspar Schabl în stilul renascentist - forma de bulb de ceapă pe care o are şi în prezent. Pe turn au fost instalate în 1586 ca decoraţiuni patru garguie de fier forjat în formă de delfin. Primul orologiu din turn a fost amplasat în anul 1603, fiind realizat de Erasmus Melchior. Pentru iubitorii de imagini panoramice turnul oferă privelişti excelente asupra întregului oraş. Taxă de intrare 4 euro/persoană.
 Plecăm mai departe spre bulevardul Maria Theresienstrasse, o stradă istorică din centrul vechi al oraşului, denumită după împărăteasa Maria Tereza a Austriei şi considerată la vremea actuală una dintre cele mai frumoase străzi ale Europei. Este dominată de Columna lui Anna, ridicată în 1706 în memoria retragerii trupelor bavareze din Tirol, în timpul Războiului Succesiunii la tronul Spaniei. Statuia Fecioarei Maria este cocoţată pe un piedestal zvelt. Sf. Ana stă alături de Sf. George ( patronul sfânt din Tirol), iar Sf. Vigilius şi Sf.Cassianus simbolizează uniunea politică a Tirol-ului.
În apropierea statuii Fecioarei Maria se află Spitalskirche - Biserica Sfântul Duh din Innsbruck, cunoscută şi ca Biserica Spitalului, un lăcaş de cult romano-catolic construită începând din 1700 după planurile lui Johhan Martin Gumpp cel Bătrân pentru a înlocui o clădire mai veche în stil gotic.




















Paşii ne poartă în continuare pe Maria Theresienstrasse, artera care concentrează cea mai frumoasă arhitectură barocă a Tirolului, până în capătul sudic al străzii care este marcat de Arcul de Triumf şi de unde putem admira cum se înalţă trufaşe impresionantele vârfuri muntoase ale lanţului nordic din munţii Karwendel. Tot de aici se poate vedea vestita Trambulină de sărituri a stadionului aflat sus pe dealul Bergisel, ridicată acolo pentru Olimpiadele de Iarnă din 1964, considerată o adevărată capodoperă arhitecturală.









Plimbarea noastră se încheie pe malul râului Inn, unde casele în culori pastelate de la roşu la verde, de la bleu la galben sau portocaliu, proiectate pe fundalul munţilor ca într-un tablou, te încântă prin această simbioză perfectă între oraş şi munte.

3 comentarii:

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...