Grădinile şi Palatul Versailles – regalitate, splendoare, geometrie şi culoare...

Sau .... Aur, oglinzi şi putere absolută !

La începutul verii, oraşele capătă un farmec aparte, iar ochiul turistului însetat de frumos nu poate ignora bogăţia culturală sau cea a culorilor. Dacă nu demult, am hoinărit împreună prin cel mai romantic oraş din lume, azi vă propun să facem o incursiune la Versailles  - unul dintre cele mai populare atracţii din Franţa şi un loc pe care trebuie cu siguranţă să îl vizitaţi. De altfel a fost şi primul muzeu de istorie al Franţei deschis la 10 mai 1837 sub denumirea de Muzeul Gloriilor Franţei. Astăzi, faima lui atrage mulţimi de curioşi, care vor să vadă cum trăia şi se distra cel mai desfrânat rege al Franţei, Ludovic al XIV-lea.

Nu trebuie să călătoriţi departe de Paris pentru a gusta diversitatea uimitoare a peisajului francez. La doar 17 km sud-est de Paris, în anul 1661, Ludovic al XIV-lea a decis să construiască la Versailles, reşedinţa regală supremă. Dorinţa regelui de a se muta în afara Parisului, unde să construiască ceva pe măsura ambiţiilor sale, a făcut ca domeniul de la Versailles să corespundă cel mai bine intenţiilor sale.  Folosind  cei mai buni arhitecţi şi muncitori ai vremii, dorinţa sa grandioasă este evidenţiată în întregul palat dar şi în grădini.

Dincolo de poarta aurită se deschide o uşă către o epocă marcată de splendoarea monarhiei franceze. Aici, puzderia de oglinzi, de scări interioare colosale, de saloane căptuşite cu mătase, de draperii din damasc şi de candelabre imense din cristal; au asistat la procesiunile de curteni, prinţi, înalte feţe bisericeşti şi ambasadori veniţi să-şi aducă prinosul în faţa Regelui Soare. La fiecare pas, Versailles ne aminteşte de puterea nemărginită a regelui Ludovic al XIV-lea şi a succesorilor săi.

Trebuie în neapărat să vezi Apartamentele Regale, decorate cu aur şi marmură, dar şi faimoasa Sală a Oglinzilor ce conţine 17 oglinzi imense -  o etalare ostentativă a bogăţiei fabuloase într-o perioadă în care oglinzile erau extraordinar de scumpe. Printre alte decoraţiuni din această mare încăpere, se numără  şi mari lustre de cristal, candelabre aurite, mobilă de argint, draperii de damasc, chiar şi un portocal şi un tron de argint. Regele trecea în fiecare zi prin această sală în drumul său spre capelă şi spre apartament.  În vremea lui Ludovic al XIV-lea, acest spaţiu strălucitor, era folosit pentru a găzdui recepţiile mari, nunţile regale şi întâlnirile între ambasadori.

Interioarele luxoase ale palatului au fost realizate de decoratorii aflaţi sub conducerea lui Charles Le Brun. La primul etaj al pavilionului principal, în jurul Curţii de Marmură, se află apartamentele private ale regelui şi reginei, cea mai mare atracţie turistică. Oficial, viaţa de curte se desfăşura în restul palatului. Patronii sălilor palatului erau zeii din Olimp. În cea mai cunoscută sală, Venus, se află chiar statuia lui Ludovic al XIV-lea. În salonul Apollo se află sala tronului. Şi, aşa cum am amintit mai sus, Sala Oglinzilor încununează palatul. Pe 70 m de perete, vis a vis de 17 ferestre mari, au fost atârnate 17 oglinzi enorme. Lumina reflectată de acestea creează un efect strălucitor.

De știut! Turiştii au voie să filmeze şi să realizeze fotografii gratuit în toate sălile, cu condiţia să nu folosească bliţul . 

Sala Oglinzilor a fost realizată de Mansart, în perioada 1678-1686, şi e împodobită cu tablouri de Le Brun.
 În prezent, siluetele vizitatorilor se reflectă în 17 panouri de oglinzi de mercur, luminate de tot atâtea ferestre, 
însă în epoca Regelui Soare, acestea răsfrângeau imaginea unei încăperi pline de rame preţioase din 
argint masiv, aşezate de-a lungul pereţilor din galerie. Pe tavanul pictat  de Le Brun sunt înfăţişate scene din
viaţa lui Ludovic al XIV-lea.

După un lung drum prin mijlocul luxului şi al puterii ( am vizitat fiecare colţişor din palat ),  puţin copleşiţi de toate cele văzute până acum, privirea vizitatorului e atrasă inevitabil de o privelişte care îţi taie respiraţia. Grădinile şi parcul castelului ne sunt devăluite pentru prima dată în toată splendoarea lor prin fereastra centrală a Sălii Oglinzilor. Marele Canal, Aleea Regilor, toate ne atrag ca un magnet şi ne îndeamnă să trecem mai departe.  Coborâm aşadar din nou cu picioarele pe pământ şi admirăm grădinile uimitoare care se întind parcă dincolo de orizont. Nu voi face o descriere a tuturor frumuseţilor ce se pot admira în acest parc despre care aş putea vorbi la infinit, ci voi furniza câteva date, zic eu sugestive, pentru a ilustra grandoarea acestuia.

Fântâna Flora

Întinzându-se pe aproape 815 hectare de pământ, seria de grădini cuprinde grădini obişnuite cu statui şi fântâni, o livadă de portocali, grădini de legume, un imens lac artificial şi chiar o grădină zoologică. Grădinile au fost proiectate de Andre Le Notre, marele architect peisagist care a reuşit să “construiască” una dintre cele mai complexe grădini din lume.  De pe treptele palatului se vede pe toată lungimea sa Grand Canale, care împarte grădina în două.  Gondolele aurite îi tulburau odinioară apele, iar astăzi pot fi închiriate bărci cu vâsle. De fiecare parte a aleii centrale care duce la punctual principal, Bazinul lui Apollo, pădurile sunt presărate cu statui încântătoare, grote secrete, heleşteie cu peşti aurii, fântâni şi straturi de flori. Cele mai impresionante 300 de statui de la Versailles înfrumuseţează Grădina Apelor, Grădina de Nord – Fântâna Piramidă -, iar la capătul Aleii Regale, unde începe Grand Canal, se află Fântâna lui Apollo, în Bazinul lui Apollo.

Fântâna arteziană a zeiţei Latona, sculptată de Balthasar Mars, este  amplasată vis a vis de Marele Canal 
construit între 1667-1680 de Andre Le Notre. Proiectând axa acestuia spre est, perspectiva grădinii pare 
infinită. Plopii care străjuiesc canalul  cu apă se pierd în oglinda acesteia, aşa cum privirea ţi se pierde 
departe, spre orizont, când cobori treptele palatului, ce dau spre grădinile Versailles.Treptele duc spre Aleea 
regală care este flancată de 18 statui, câte 9 pe fiecare parte. Numită şi covorul verde datorită fâşiei de gazon din 
mijloc, aceasta are 335 m lungime şi 40 m laţime. La capatul aleii regale se afla bazinul lui Apollo. 

 Statuia centrală o întruchipează pe Latona împreună cu ai săi copii,  iniţial era amplasată cu faţa spre
 palat, acum fiind orientată către Marele Canal. Bazinul este înconjurat de 6 broscoi ieşiţi pe jumatate din 
apă şi de încă 24 amplasaţi pe platforma.

Palatul este înconjurat de grădini în stil francez, cu modele simetrice.

Frumuseţea palatului poate fi apreciată cel mai bine de la baza parcului, la capătul îndepărtat al canalului.

Grădinile Palatului Versailles, unice în întreaga Europă prin splendoarea lor, au fost realizate cu un efort considerabil, transformându-se un teren mlăştinos într-un peisaj încărcat de flori şi copaci. Parcul dispune de aproximativ 200 000 de arbori, câteva sute de statui şi grupuri statuare, 1 700 bazine şi fântâni încă active ( din cele 2000 iniţiale ), 620 jeturi de apă. Marele Canal are o suprafaţă de 23 ha şi un perimetru de 5,57 km. Alimentarea cu apă se face prin cei 35 km de ţevi subterane şi sunt necesari aproximativ 3 600 mc de apă în timpul “ Grand Eaux” ( Marile Jocuri de Apă ), când toate fântânile funcţionează la capacitate maximă. Anual aici se plantează circa 210 000 de flori.

Oranjeria a fost construită de Jules Hardouin-Mansart între 1684-1686 şi este formată dintr-o galerie centrală de 
155 m încadrată de alte două. Oranjeria se întinde pe 3 ha şi cuprinde 4 porţiuni de gazon şi un bazin circular.

Bazinul lui Apollo are una dintre cele mai cunoscute fântâni ale Versailles-ului - Fântâna lui Apollo. Astazi au loc aici 
spectacole de lumini, apă şi sunet, numite Les Grandes Eaux Musicales şi Les Grandes Eaux Nocturnes.

Fântâna obeliscului a fost construită în 1704 de Jules Hardouin-Mansart pe locul vechii Săli de consiliu.

Împreună cu grădinile şi dependinţele sale, Versailles este un domeniu imens care mi-a plăcut foarte mult , poate pentru că a fost primul palat pe care l-am vizitat în interior. Oricum, mi-a lăsat o imagine de poveste;  iar grădinile îngrijite, ordonate şi aranjate în forme geometrice şi linii simetrice  m-au fascinat  cu adevărat. Vă recomand să le vizitaţi în weekend, atunci când  miile de iazuri, eleştee şi cascade oferă un spectacol de excepţie, “ dansând” pe o muzică clasică care răsună în întreaga grădină dându-i viaţă. Fântânile funcţionează din aprilie până în septembrie, sâmbăta şi duminica şi în anumite zile de sărbătoare, între orele 11:00 şi 12:00 şi 15:30 şi 17:30. Ele atrag până la 20 000 de vizitatori pe zi, veniţi să admire uimiţi jocul miilor de iazuri şi cascade. De asemenea, pe perioada verii, se desfăşoară marile petreceri nocturne care evocă, la Bazinul lui Neptun, festivităţile spectaculoase din vremea Regelui Soare.

Detaliu din fântâna Flora

Detaliu din Fântâna lui Apollo, simbolizând măreţia Zeului- Soare, a fost realizată de Tuby un sculptor
francez născut la Roma.

Biletul pentru Palatul Versailles care include “ Sala Oglinzilor”, “ Marile Apartamente ale Regelui şi Reginei”, “ Camera de dormit a Regelui”, “ Apartamentele lui Dauphin” şi “ les Apartements des Medames” -  în weekend costă 15 euro. De asemenea în preţul bileului este inclus şi ghidul audio al palatului, disponibil în 10 limbi. Pentru frumoasele grădini trebuie cumpărat un bilet separate care costa 6 euro.
Să dedici o zi din viaţa ta Versailles-ului este o alegere de vacanţă pe care nu o vei regreta.

Fântâna obeliscului