Skiathos, insula din umbra lui Athos

Una dintre cele mai frumoase zile ale mele petrecute pe pământ elen, a fost chiar ultima zi de vacanţă. Cu atât mai bine, am încheiat o vacanţă frumoasă şi am rămas cu amintiri extraordinare. Excursia a combinat călătoria cu autocarul dar şi croaziera cu vaporul.

Ziua a început foarte matinal la ora 6:00 când foarte entuziasmaţi şi nerăbdatori, ne-am îndreptat spre staţia de autobuz, de unde urma să plecam spre insula Skiathos. De la primele ore ale dimineţii căldura şi-a făcut simţită prezenţa însă distracţia care urma să vină ne ajuta să trecem mai uşor peste cele 40 de grade deja prezente.

Aveam de străbătut circa 3 ore din staţiunea Olimpic Beach până în portul Volos, locul de unde urma să ne îmbarcăm pe vasul Elisabet Cruises II. Portul Volos este foarte activ, de aici pleacă zilnic ferry-boat-uri către insulele Sporades: Skiathos, Skopelos şi Alonissos.

Ca orice turist conştincios, înainte de plecare m-am informat de tot ceea ce presupune această croazieră. Văzusem pe youtube filmuleţe cu echipajul vasului, cu atmosfera creată pe vas, cu dansul capitanului şi lecţiile de dans oferite de capitan, numeroşilor turişti. Aşa că asteptam startul petrecerii. 

În sfârşit la ora 9 iată-ne ajunşi în portul Volos. Capitanul Kostas şi întregul echipaj ne urează : Bun venit la bord. Urma o zi memorabilă petrecută alături de aceşti oameni minunaţi care au pregătit un program antrenant de dans şi voie bună.

Imediat ce am pus stăpânire pe vas, am fost însoţiţi de muzică şi bună dispoziţie - la început o muzică ambientală, lină, ce te facea să crezi că visezi, cu atât mai mult cu cât ochii priveau peisajele mirifice; iar mai apoi, gazdele au crezut de cuviinţă să ne trezească schimbând ritmurile. Atmosfera s-a încins rapid, odată ce muzica grecească a invadat vasul. În prima faza cele 2 fete ale capitanului, ne-au arătat cum se dansează sirtaki . Apoi celor două li s-a alăturat şi tatăl care a transformat puntea vasului într-un adevărat ring de dans. 

După această reprezentaţie minunată, era greu să rezişti tentaţiei, aşa că toată lumea a pornit la dans. Am învăţat o infimă parte din măiestria dansului grecesc iar cei care s-au descurcat binişor au fost răsplătiţi de căpitanul vasului cu Metaxa - o băutură spirtuasă tradiţională.

Cele aproximativ 3 ore petrecute pe vas, s-au scurs rapid atât datorită atmosferei incendiare cât şi datorită delfinilor care şi-au făcut simţită prezenţa, conducându-ne spre insula de basm. Despre peisajul întâlnit în drumul nostru spre insula, las pozele să vorbeasca. Pot spune doar, că atunci când te uitai în urma vasului sau pe lângă vas, valurile create pur şi simplu te ameţeau. În acele momente, parcă am uitat de stres şi toată agitaţia din timpul anului.

De unde vine numele acestei insule? Foarte simplu. Numele insulei Skiathos provine de la cuvântul grecesc ski care înseamnă umbră, şi de la numele muntelui Athos, putând fi tradus ca insula din umbra lui Athos.

Insula Skiathos face parte din arhipelagului Sporadelor, aflată în Marea Egee, la distanţă relativ mică de Grecia continentală, şi este una dintre cele mai frumoase insule greceşti, o destinaţie exclusivistă care nu merită ratată în caz că ajungeţi prin zonă. Este o insulă destul de mică, măsurând doar 12 kilometri lungime şi 4 kilometri laţime, dar care reuşeşte să ofere turiştilor una dintre cele mai frumoase combinaţii, tipice multor insule greceşti, o îmbinare perfectă între munte şi mare, între plaje aurii, cu ape de un albastru ireal şi stânci şi munţi înalţi şi împăduriţi.

În jurul orei 12 am ajuns în Skiathos Town capitala insulei, înfiinţată în 1829 de locuitorii fostei cetăţi fortificate Kastro, pe amplasamentul fostului oraş antic. Este cel mai mare port al insulei şi un oraş care are multe de oferit. Acest oraş este construit în stil tipic grecesc; cu străduţe înguste şi pavate cu piatră, cu case zugrăvite în alb imaculat, cu uşi şi ferestre vopsite cu albastru. Absolut toate ferestrele sunt garnisite cu flori de orice formă, grădinile sunt încărcate de plante căţărate obraznic pe ziduri sau atârnând languros de la balcoane. Cu alte cuvinte, romantismul insulelor greceşti nu se dezminte nici aici, în Skiathos.

Capitala insulei are o cetate frumoasă ce datează din secolul al XIV-lea, când avea funcţie de apărare împotriva invaziilor piraţilor. Cultura religioasă este şi ea marcată prin numărul mare de biserici ale oraşului. Printre ele se numară biserica Sfântului Nicolae din cartierul Bourtzi pe care am vizitat-o si noi.

După aceasta vizită a venit momentul savurării unui prânz tipic grecesc la una din tavernele amplasate de-a lungul mării. Bucătăria grecească este recunoascută pe plan international şi este un deliciu. Aşa că nu merită ratat momentul. Un prânz costă între 7 şi 11 euro aici plătindu-se inclusiv tacâmul ( 1 euro).

După ce ne-am umplut stomacul a sosit timpul unei băi în minunata mare de o limpezime incredibilă. Aşa că, ne îmbarcăm pe vas şi purcedem spre celebra plajă Koukounaries unde am făcut un popas de 2 ore.

Este localizată în partea de sud-est a insulei şi se mai numeşte şi ``Chrisi Ammos`` însemnând “ Nisip de aur ``, deoarece nisipul fin strâluceşte ca aurul la soare. Cotată de multe topuri între primele zece plaje din Europa, plaja Koukounaries are un nisip incredibil de fin şi o apă limpede ca cristalul .

Este locul ideal pentru cei care vor să se bucure de confortul şi frumuseţea unui veritabil colţ de paradis. În formă de potcoavă, cu nisip auriu, strajuită de o plantaţie verde de pini, plaja este perfectă. În spatele pinilor se ascunde un lac micuţ ce completează frumuseţea locului.
În apropierea plajei se află hotelul la care a fost ultima dată cazată într-un mini-concediu prinţesa Diana. După zilele respective şi-a găsit sfârşitul în tragicul accident.

După ce am terminat misiunea pe insulă, ne-am reîmbarcat pe vas, şi, ... cu toate pânzele sus, am pornit spre Volos. Pe buzele tuturor auzeai fredonând frumoasele melodii greceşti, semn că oamenii s-au simţit bine în compania echipajului. Şi la întoarcere, pe tot parcursul drumului am fost însoţiţi de pescăruşii gălăgioşi care cerşeau mai tot timpul câte ceva de mâncare. Însă pentru noi a fost un motiv în plus pentru o sedinţă foto.

Am ancorat în port odata cu lăsarea serii, când am urcat în autocar şi ne-am continuat traseul până în staţiunea Olimpic Beach. Am ajuns în staţiune la ora 24, bineînţeles obosiţi fizic, dar încărcaţi cu amintiri de neuitat. Toată distracţia a costat 30 de euro.

Sper ca măcar o parte din stările de spirit trezite în această croazieră vi le-am insuflat, astfel că, dacă veţi călca vreodată pământul grecesc, să vă fi făcut poftă de o croazieră spre aceasta insulă de vis.