La pas prin Strasbourg

L-am văzut o singură dată, dar a fost suficient ca să-mi doresc să-l revăd iar şi iar. Şi asta pentru că Strasbourg este un oraş deosebit din toate punctele de vedere. Prietenii îmi spuneau că Strasbourg este cel mai frumos oraş din Franţa, rivalizând cu Parisul, şi unul dintre cele mai frumoase din Europa. Recunosc, am avut ceva îndoieli cu privire la acest aspect, însă odată ce am ajuns să-i descopăr fiecare colţişor cu pasul şi ochiul turistului curios, m-am convins! Strasbourg chiar este un oraş cu un farmec şi o frumuseţe aparte!

De-a v-aţi ascunselea cu veveriţele

Iarna ne oferă la fiecare pas o mare varietate de subiecte atunci când vine vorba de fotografie. Peisaje superbe, lacuri îngheţate, brazi acoperiţi de nea, flori de gheaţă pe ramurile copacilor, sunt preferatele noastre atunci când dorim să imortalizăm în imagini paradisul iernii. Însă, în momentul în care dintr-un peisaj hibernal îşi face apariţia o vietate, lucrurile încep să se complice.

A fotografia o veveriță este o provocare, uneori o încercare grea. Veverițele sunt animale timide dar foarte active. Ne uimesc prin săriturile lor, de pe o creangă pe alta, la mare înălțime, dar și prin viteza cu care aleargă pe ramurile arborilor, de care se agață cu ghearele lor ascuțite. 

Dacă ai multă răbdare, noroc și puțină imaginație, se pot scoate imagini bunicele. Deși, răbdarea nu este punctul meu forte, am reușit totuși, anticipându-le mișcările, să le surprind în diferite ipostaze. Ba mai mult, am izbutit să le fotografiez în timp ce  privirile noastre s-au intersectat. În general ochii animalelor sunt foarte expresivi  oferind adâncime fotografiilor.

Vechii greci îi spuneau skiouros, denumire rezultată din alăturarea cuvintelor skia - care înseamnă umbră și oura - însemnând coadă. Drăguță, jucăușă și deloc agresivă, veverița este foarte ușor de recunoscut după coada sa stufoasă, mai lungă decât întregul său corp.

Deși sunt diferențe foarte mari între acestea, există în prezent peste 300 de rase de veverițe, împărțite în șapte mari familii, însă cele mai cunoscute și mai numeroase sunt: veverița gri, veverița de arbore și veverița roșcată. Veverița roșcată pe care am fotografiat-o eu, măsoară cel mult 20-25 de centimetri, are o blană în noanțe de la cărămiziu la negru roșcat, burta albă și o coadă lungă și pufoasă. Unele dintre exemplarele acestei rase au smocuri roșcate sau negre pe urechi, acestea devenind mai pronunțate în timpul iernii. Trăiește în pădurile de conifere, unde găsește din belșug hrana ei preferată: semințe și conuri de pin sau de brad.

În această imagine sugea seva de pe trunchiul copacului 

Toate imaginile au fost trase cu : Nikon L110 & FujiFilm S9600
Fotografierea veverițelor a fost o experiență deosebită, pe care sper să mai ocazia să o repet.

O zi pe Valea Loarei

Aşa cum se spune despre Olanda că este ţara lalelelor, despre Austria că este ţara valsului, şi despre Franţa se spune că este ţara castelelor. Bineînţeles, castele există peste tot în Europa, însă niciuna dintre ţările europene nu se poate lăuda cu o aşa concentraţie de palate şi castele, cum este Valea Loarei.

Skiathos, insula din umbra lui Athos

Una dintre cele mai frumoase zile ale mele petrecute pe pământ elen, a fost chiar ultima zi de vacanţă. Cu atât mai bine, am încheiat o vacanţă frumoasă şi am rămas cu amintiri extraordinare. Excursia a combinat călătoria cu autocarul dar şi croaziera cu vaporul.

Răsărit de soare în Olympic Beach

Stau şi mă întreb: oare ce poate fi mai frumos decât un răsărit de soare la malul mării? Cred că toată lumea este tentată când se află la mare, să fotografieze un răsărit sau apus de soare. Sunt două momente unice cu care ziua începe şi apoi se încheie. Nu te poţi întoarce acasă fară o astfel de imagine. Pentru că nici eu nu fac excepţie de la regulă, acest entuziasm cuprinzându-mă şi pe mine, după ce ceasul a dat deşteptarea, mi-am luat aparatul foto şi am plecat spre plajă.

Hallstatt - o bijuterie pe malul unui lac

De regulă atunci când ţi se întâmpă ceva bun, zici că pur şi simplu ai avut noroc şi nu stai să iei în calcul şi faptul că poate cineva a contribuit la realizarea acestui “miracol”.

Mă simt o persoană norocoasă, pentru simplu fapt că datorită a două persoane minunate, am avut şansa în urmă cu câteva luni, să poposesc pentru scurt timp, într-un loc pe care îl văzusem doar în fotografiile prietenilor mei. Acest loc m-a fascinat din prima clipă, însă nici prin cap nu mi-a trecut , că printr-o simplă deviere de la drum, voi ajunge şi eu să fotografiez cu mâinile mele, această bijuterie aşezată pe malul unui lac – este vorba de micuţul Hallstatt.

Paris - oraşul care te învaţă să te bucuri de viaţă.

Fiecare om visează să traiască, odată şi-odată, o vacanţă de vis. O vacanţă care să rămână mereu o amintire placută. Cine nu visează oare să ajungă fie şi numai pentru câteva zile la Paris?